Foști președinți și locțiitori de birouri electorale constituite acum doi ani în Argeș se judecă cu instituțiile statului implicate în alegeri pentru a obține despăgubiri sau suplimentare de drepturi bănești. La mijloc se află rezultatele interpretării legislației în domeniu și actele emise în consecință de Prefectură, Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă.
Șapte dintre cei care au desfășurat activitate în perioada derulării procesului electoral s-au unit în instanță pentru a-și revendica drepturile. Solitar s-a judecat fosta președintă a Biroului Electoral de Circumscripție Comunală nr. 51 Hârsești, Ramona Ioana Voicu, al cărui caz atrage atenția prin contradicțiile ivite în cursul judecăților. Am spus judecăți, nu judecată pentru că acum s-a ajuns la rejudecarea cererii reclamantei de a obține drepturile materiale pe care consideră că le merită.
În august 2024 s-a dus Ramona Voicu la instanță și a depus cererea împotriva Instituției Prefectului Județului Argeș. Aceasta a susținut că în perioada 25 aprilie 2024 – 2 iulie 2024 a desfăşurat activităţi specifice procesului electoral, mai întâi ca locțiitor al președintelui, timp de doar două zile, apoi ca președinte, dar că din 13 iunie și până pe 2 iulie a activat fără să fie remunerată. Cum s-a ajuns la așa ceva se poate explica, într-un fel, prin luarea în considerare a numeroase documente emise de instituțiile implicate în organizarea și derularea alegerilor, ideea fiind că inclusiv instanțele de judecată au emis sentințe diferite în caz.
Prima dată a fost ”Da”, a doua oară, ”Nu”
Primul proces s-a finalizat în primă instanță la începutul anului trecut, iar decizia i-a fost favorabilă reclamantei. Acțiunea în contencios administrativ a fost admisă, constatându-se faptul că Ramona Voicu trebuie să beneficieze de toate drepturile materiale cuvenite pentru activitatea de președinte pe perioada 13 iunie – 2 iulie 2024. Asta fiindcă instanța a constatat existența pontajelor pentru acele zile și le-a aprobat ca atare. Doar că Prefectura a făcut recurs și după mai puțin de o jumătate de an acțiunea a fost acceptată în sensul că s-a hotărât casarea sentinței primei instanțe și retrimiterea cauzei spre rejudecare.
La finalul anului trecut, sentința pentru rejudecarea în primă instanță a fost de respingere a acțiunii declanșată de fosta președintă de birou electoral. De data aceasta, magistrații au apreciat că după data de 12 iunie 2024, atunci când cei de la biroul electoral au predat procesele-verbale și ștampilele, activitatea fostei președinte nu poate fi, citez,”calificată drept activitate efectivă în sprijinul procesului electoral (…) ci relevă o activitate formală, lipsită de impact juridic real asupra procesului electoral, susceptibilă a fi calificată ca artificială. Prin urmare, în lipsa dovedirii exercitării efective a atribuțiilor electorale pentru perioada solicitată, instanța constată că nu s-a născut dreptul reclamantei la indemnizațiile pretinse, iar refuzul pârâtului (n.r.: Prefectura)de aprobare a foilor colective de prezenţă şi de plată a drepturilor solicitate (…) nu reprezintă un exces de putere sau un refuz nejustificat de soluționare a cererii, ci exprimă exercitarea unei competențe legale de control financiar”. Ramona Voicu a făcut recurs. Deocamdată procesul în această fază nu a început.Cătălin I Butoiu