„Simona Bucura Oprescu a intervenit la președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, dl. Mugurel Drăgănescu, pentru a securiza alegerea soțului și, bineînțeles, omul a recunoscut. Eram trei persoane la el în birou”, dezvăluie Davidescu
Tot Gheorghe Davidescu a spus despre Mihai Oprescu, la o emisiune la Argeș Plus, că „nu deosebește un mistreț de un fag”
După trei ani în care s-a judecat cu AJVPS pentru că a fost exclus pe nedrept, deși era de peste 40 de ani membru vânător în asociație, fostul prefect de Argeș și fost director al Direcției Silvice Argeș, Gheorghe Davidescu, a fost repus în drepturi de Tribunalul Argeș, care a dat o hotărâre definitivă în dosar. Astfel, instanța a consfințit sentința dată anul trecut de Judecătoria Pitești și a respins apelul AJVPS. S-a dispus, astfel, anularea Hotărârii nr. 3 din 11.05.2023 a AJVPS Argeș și repunerea lui Gheorghe Davidescu în situația anterioară emiterii respectivei hotărâri, în sensul reluării activității. „Le cer daune morale pentru că m-au ținut pe tușă, fără niciun drept. Din 15 martie 2023 și până acum sunt trei ani fără două săptămâni. M-am judecat cu ei, pe banii mei, fără să am dreptul să particip la nicio vânătoare. A fost un abuz și nu a fost numai cu mine, au fost șase colegi care au avut aceleași acuzații, dar toate au pornit de la mine, pentru că toți erau, teoretic, apropiați de ai mei. Domnul Chiriloiu trebuie să elimine tot din jurul țintei lui pentru a fi sigur că nu dau lăstari din ce taie, trebuie să radă tot”,ne-a declarat Gheorghe Davidescu. Fost prefect și fost director al Direcției Silvice Argeș, Gheorghe Davidescu ne-a dat detalii despre istoricul relației furtunoase cu directorul actual al Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, totodată și vicepreședinte al AJVPS Argeș.
„La partidele de vânătoare la care președintele Mihai Oprescu participă, toți vânătorii se așază cât mai departe de el”
Ați vorbit, într-o emisiune la Argeș Plus, despre amestecul deputatei Simona Bucura Oprescu în AJVPS Argeș. Cum așa ?
– Da, a intervenit la președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, dl. Mugurel Drăgănescu, pentru a securiza alegerea soțului și, bineînțeles, omul a recunoscut. Mai ales că nu eram nici singur, eram trei, în birou la dânsul. Dacă eram unu la unu, poate se putea spune că fabulez. Dl Drăgănescu nu a fost întrebat de mine, a fost întrebat de o a treia persoană prezentă. Iar dl. președinte executiv al Asociației Generale, văzând că există pericolul ca eu să fiu ales, a venit personal la Adunarea Generală de la Pitești și a prezidat-o, deși este incorect. Statutul e clar în acest sens. De altfel, așa cum Chiriloiu a prezidat-o pe cea în care eu am fost exclus din AJVPS Argeș și instanța l-a declarat incompatibil, tot așa și președintele Asociației Generale a prezidat această adunare generală în care eu nu am fost lăsat să candidez.
V-ați exprimat, în aceeași emisiune, și despre abilitățile de vânător ale președintelui AJVPS Argeș, dl Mihai Oprescu. Ba chiar ați spus că acesta, citez „nu deosebește un mistreț de un fag”. Cum vine asta?
– Dacă vorbiți cu niște oameni care ar avea curaj să spună sincer, la partidele de vânătoare la care acesta (n.n. – Mihai Oprescu) participă, toți vânătorii se așază cât mai departe de domnul președinte ales, de fapt ales de către o adunare PSD, din motive de siguranță. pentru că nu respectă normele de securitate, regulile de vânătoare. Arma nu greșește decât o singură dată și a îndrepta arma aiurea sau urmărind un vânat și neținând cont că în stânga, în dreapta sau în față sunt niște gonaci, există riscul să se întâmple un accident, cum s-au întâmplat multe în țară, și atunci oamenii se feresc.
Cum stăm cu braconajul în Argeș?
– La braconaj lucrurile sunt la fel ca și în conducerea Asociației Județene. Primul braconier al Argeșului este însuși vicepreședintele Chiriloiu. Eu cred că știți despre situația de acum șase ani, când i s-a întocmit dosar penal după ce la Ocolul Silvic Vidraru, pe un fond al Direcției Silvice, deci nu un fond al altui gestionar, a împușcat un cerb.
Și a fost braconaj?
– Aici sunt niște lucruri tehnice care trebuie cunoscute. Cota de recoltă, de împușcare la animale, mai ales la cele mari, este pentru animale la selecție și animale de trofeu și la masculi, în special, este de trofeu. Adică la cerb este vorba despre dimensiunea și greutatea craniului, la caprior – la fel, la urs este blana și craniul, la mistreț – colții, deci, de regulă, sunt niște elemente care dau valoarea trofeului și, în funcție de asta, cuantumul plății, pentru că, de exemplu, un urs poate valora între 3.000 și 7.000 de euro dacă îl împuști la pândă și între 7.000 și 25.000 euro dacă îl împuști la goană. Sunt reguli tehnice și când se dau autorizații și se face evaluarea vânatului se știe că sunt animale la evaluare care sunt fie bolnave, fie rănite, și ele trebuie scoase din fond. Iar individul Chiriloiu a avut grijă să facă cel mai facil lucru pe care putea să îl facă la Ocolul Vidraru, unde era pe hârtie recoltarea unui cerb la selecție, dar în realitate nu a împușcat un cerb la selecție, adică pe cel care era pe hârtie, ci a împușcat un cerb la trofeu. Adică a plătit 500 de euro, valoarea cerbului de selecţie, şi a împuşcat de 15.000 euro, cât costă un cerb-trofeu. Acesta este prejudiciul adus statului. Și de aici i s-a făcut acel dosar penal, a fost cercetat și urmărit penal de către procurorul Laurențiu Palaghia acum șase ani. Acum, eu nu îl învinovățesc pe procuror, dar necunoscând aceste elemente i-a fost greu să ia o decizie și nu știu cum s-a finalizat acest dosar. Oricum, a fost braconaj, clar, atâta timp cât ești cercetat de Parchet pentru braconaj. A fost braconaj!
„Din câte am observat, nu s-a luat nicio măsură în privința urșilor”
S-au mai întâmplat astfel de situații?
– Fenomenul braconajului este foarte cunoscut printre braconierii de profesie, cel puțin în zona de șes, se folosesc câini specializați în vânarea vânatului mic, respectiv iepuri și pui de căprioară, sau chiar căprioară..Sunt multe dosare întocmite. În zona de munte este vorba despre braconaj la specia urs. Pentru că s-a discutat atât despre invazia urșilor. încât oamenii, mai ales cei din zona de munte care cresc animale, încearcă prin diverse mijloace și metode să se apere și să îi îndepărteze și chiar să îi omoare ca să nu le distrugă animalele din curți, din saivane, de la stână, pe unde le are fiecare. Este tot un act de braconaj. Și atunci, ajungem la situații cum a fost cea cu actualul șef de la Ocolul Domnești. Braconajul a fost comis de un cetățean, ursul a fost prins în laț, cetățenii au sesizat, s-a sunat la 112, au venit organele îndrituite, s-a constituit o comisie care să ia măsurile care se impun. Exact cum spuneam în numărul anterior, pădurarul de vânătoare, respectiv vărul meu, fiind dat afară de Chiriloiu, nefiind nici tehnicianul de vânătoare – forțat să se pensioneze, în lipsa lor deci, șeful de ocol, care nu are nicio vină pentru că a fost trimis, a trebuit să ia măsurile care se impun ca să rezolve situația. Au tranchilizat animalul și. crezând că îl pot dezlega, în momentul în care s-a dus să îi dea drumul, ursul l-a atacat pe șeful de ocol, l-a rănit, foarte aproape de a-i cauza moartea, dar a scăpat.
A mai fost un caz cu un urs, când cei de la Direcția Silvică Argeș au dorit să „rezolve” tot un caz de braconaj, în urma căruia un urs trofeu a fost prins în capcană, dar au „reușit” să îl omoare în încercarea de a-l tranchiliza. Au spus că a făcut infarct. Este posibil așa ceva?
– Exclus să facă ursul infarct. Da, se constituie comisii, cu DSVA, specialiști de la Direcția Silvică și asociația de vânătoare, dar știți cum e… noi între noi…
Ce părere aveți despre cum a gestionat Direcția Silvică Argeș cazul de anul trecut, cu ursoaica care a omorât un motociclist italian pe Tranfăgărășan?
– Foarte prost au gestionat această situație. Cum să împuști animalul care avea trei pui și pe care trebuia să îi hrănească? Se știe foarte clar că puii, până la o anumită vârstă, dacă îi lipsești de grija maternă, nu se descurcă. Deci, practic, trei animale au rămas fără niciun fel de protecție prin împușcarea acelei ursoaice. Greșeala a fost a celui care a provocat animalul și trebuia găsită o altă metodă. Practic, ea a atacat ca să-și apere puii. Dacă cumva o surprindea pe ursoaică în momentul atacului, era justificat, dar când o urmărești o zi, două, trei și atunci o împuști, ca să rămână trei pui muritori de foame, asta este o barbarie. E o necunoaștere a unor reguli elementare în ceea ce privește grija și protecția vânatului.
Credeți că astfel de evenimente vor mai avea loc, în condițiile în care vremea s-a încălzit, turișii au început să circule pe Transfăgărășan, la fel și urșii?!
– Din câte am observat, nu s-a luat nicio măsură în această privință. Se pare, deși planul de recoltare la urși se dă undeva la 15 mai, când începe sezonul de vânătoare, că în loc de 400 și ceva, cât a fost până anul ăsta, cota va crește până la opt sute și ceva. Dar asta nu va rezolva problema. Este nimic, atunci când, în loc de 6.000 de urși, cât ar trebui să fie, în realitate sunt 16.000. Metoda care poate să rezolve situația este alocarea de hrană și selecția animalelor conform regulilor de vânătoare. Cele mai în vârstă, cele bolnave, cele agresive, cele solicitate de vânători… pentru că, până la urmă, vrem nu vrem, dacă ne uităm în trecut și regii. și împărații, și nu doar ei, practicau vânătoarea. Ca să nu mai ai pagube, să nu atace cetățenii, trebuie fonduri pentru a-i coloniza, a-i ține în locuri special amenajate pentru a nu mai ieși în locuri publice, și atunci trebuie niște cheltuieli, care trebuie amortizate. Atunci se dau autorizații de împușcare și, din banii strânși, poți face toate astea. Vreau să spun că am avut o deplasare, săptămâna trecută, cu silvicultorii pensionari din țară la Prahova și chiar discutam de vânătoare. Era acolo fosta contabilă șefă de la Regia Națională a Pădurilor, care spunea că, până în 1989, producția silvică, veniturile Regiei Naționale, adică, era compusă din masă lemnoasă și produse accesorii. Produsele accesorii, la vremea respectivă, uneori depășeau 50% din valoarea producției silvice. Asta însemna: fructe de pădure, împletituri de răchită, creșterea de tăurași, viermi de mătase, vânătoare. Se câștigau foarte mulți bani, dar se făceau toate cu rost și după regulile scrise în normative și în tradiția vânătorească.