Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis completarea Listei Indicative a României cu patru noi poziţii.
Este vorba de Ctitorii domneşti din Ţara Românească şi Moldova, Reşedinţe Regale din Sinaia, Foste închisori comuniste din România şi Peştera Movile.
Potrivit Institutului Naţional al Patrimoniului, instituţia a transmis în luna aprilie către Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO formularele pentru cele patru bunuri – trei culturale şi unul natural – care au potenţialul de a fi recunoscute la nivel internaţional pentru importanţa excepţională pe care o au pentru generaţiile prezente şi viitoare.
Ctitorii domneşti din Ţara Românească şi Moldova – Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi şi Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeşului din Curtea de Argeş – capodopere ale arhitecturii medievale din Ţara Românească şi Moldova, au fost edificate de Neagoe Basarab şi Vasile Lupu, domnitori ce s-au poziţionat ca protectori ai Ortodoxiei est-europene. În contextul procesului de modernizare a statul român, regele Carol I a susţinut restaurarea acestora de către arhitectul francez André Lecomte du Noüy. Chiar dacă aceste intervenţii pot fi astăzi criticate ca fiind excesive, ele au avut o contribuţie importantă la punerea bazelor sistemului de protecţie a patrimoniului în România.
Reşedinţe regale din Sinaia – construite de familia regală a României ca leagăn al noii dinastii, au devenit după 1878 un simbol al independenţei şi modernizării Statului Român. Dezvoltat de-a lungul a aproape jumătate de secol prin cooperarea a unor echipe internaţionale şi interdisciplinare de arhitecţi, artişti, meşteri, grădinari din întreaga Europă, Ansamblul de la Sinaia – în special castelele Peleş şi Pelişor şi grădinile care le înconjoară – reprezintă un exemplu remarcabil de arhitectură a reşedinţelor regale, o ilustrare de înaltă ţinută a curentelor Istorist şi Art Nouveau şi a tehnicilor inginereşti inovative.
Foste închisori comuniste din România – Fortul nr. 13 Jilava, Închisoarea de la Râmnicu Sărat, Închisoarea Piteşti, Fostul Penitenciar de la Făgăraş şi Fostul Penitenciar de la Sighetul Marmaţiei – locuri ce păstrează şi onorează memoria victimelor regimului comunist care au suferit sau au pierit pentru opoziţia lor faţă de regim. Această selecţie ilustrează tipologii diferite atât ale experimentelor opresive ale regimului, cât şi ale sistemelor de detenţie în care mii de nevinovaţi au pierit şi despre care mii de supravieţuitori au depus mărturii impresionante.
Peştera Movile reprezintă poarta de acces către un ecosistem subteran extraordinar, complet izolat de suprafaţă, care adăposteşte o biocenoză extrem de bogată şi de diversă, alcătuită din 47 de specii de nevertebrate dintre care 22 sunt endemice pentru acest ecosistem, nemaifiind întâlnite nicăieri în lume.
„Mulţumim tuturor colaboratorilor şi instituţiilor implicate în acest efort comun care se înscrie într-un demers mai amplu al Ministerului Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, dedicat definitivării formularelor pentru o serie de alte 11 poziţii incluse în versiunea revizuită a Listei Indicative a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, arată Institutul Naţional al Patrimoniului.
Conform instituţiei, următorul dosar de nominalizare pe care România îl are în pregătire este dosarul transnaţional – împreună cu Bulgaria, Croaţia şi Serbia – Frontierele Imperiului Roman -Limesul Dunărean segmentul estic.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE
ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
astăzi, 09:00
astăzi, 08:44
astăzi, 08:36
astăzi, 08:05
astăzi, 07:14
ieri, 23:51