Una dintre metodele folosite este phishing-ul, prin care reprezentanții firmelor primesc e-mailuri sau mesaje ce par trimise de bănci ori instituții publice, inclusiv Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Aceste notificări solicită „urgent” actualizarea datelor sau confirmarea unor informații, folosind un limbaj alarmant. Link-urile incluse trimit către site-uri falsificate, care imită perfect paginile oficiale și sunt create pentru a colecta parole, date bancare sau alte informații confidențiale.
Apeluri telefonice înșelătoare, cu scenarii bine puse la punct
O altă metodă periculoasă implică apeluri telefonice în care infractorii pretind că sunt reprezentanți ANAF. Sub pretextul unei rambursări de taxe sau al unor sume de recuperat, aceștia încearcă să convingă victimele să acceseze link-uri sau să instaleze aplicații de control la distanță.
Prin astfel de aplicații, atacatorii pot prelua controlul asupra dispozitivelor și pot accesa conturile bancare, efectuând tranzacții fără acordul victimei. În unele cazuri, utilizatorii sunt manipulați să transfere chiar ei banii către conturi controlate de rețea.
Cum acționează escrocii
După obținerea accesului, sumele sunt mutate rapid prin mai multe conturi pentru a îngreuna urmărirea lor. Infrastructura folosită – de la site-uri clonă la conturi bancare – este controlată integral de infractori.
Recomandările autorităților
Specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția că instituțiile oficiale nu solicită niciodată date sensibile prin link-uri primite pe e-mail sau SMS.
Pentru a evita fraudele, utilizatorii sunt sfătuiți:
Autoritățile recomandă verificarea informațiilor exclusiv prin canale oficiale și ignorarea mesajelor care transmit urgență sau promisiuni financiare neașteptate.